sâmbătă, 7 mai 2011

Chapter XXV-Send the demons, call the angels!

Din perspectiva lui Ian

Afara ploua din nou, torential, ca in acea zi memorabila. Desi era o primavara calduroasa, nu putea lipsi vremea mohorata. Trecuse atata timp incat reusisem sa-mi iau permisul, sa-mi conduc propria masina si sa-mi continui cariera de actor.

Cum ma obisnuisem de 5 luni, parcam deseori in fata blocului ei. Speram sa vad din nou o lumina aprinsa acolo sus. Ca de fiecare data John imi zambea trist. Stiam ce incerca sa-mi transmita.

Am pus o melodie trista si m-am asezat ceva mai confortabil, inca privind catre geamul ei. Am rememorat tot ce se intamplase atunci.

Flashback

-Anastasia M-i-t-t-m-a-n! De cate ori sa iti mai repet?

Asistenta se uita intr-un mod extrem de ciudat la mine. Probabil ca ma recunoscuse.

-Domnule Somerhalder, sunteti ruda cu pacienta?

-Sunt logodnicul ei! Poti sa tastezi mai repede in calculatorul ala si sa-mi spui daca e aici sau nu? E al cincilea spital la care caut.

-Va rog sa ma intelegeti, dar…

In acel moment am dat cu pumnul in biroul de la informatii. Blonda aia ma scotea din sarite, iar eu innebuneam pentru ca nu stiam nimic de Anastasia. Aflasem de accident de la Natalia, nestiind sa-mi dea alte detalii.

I-am intins sfidator cativa dolari mototoliti, fara pic de discretie. S-a repezit sa-i ia pentru a nu observa si altcineva.

-Acum, Mary-asta citisem pe ecusonul ei, imi zici macar daca e aici?

S-a apropiat ca si cum alti zeci de oameni ar fi ascultat conversatia noastra, desi nimeni nu era prin preajma.

-Intradevar a fost pacienta noastra.

-Cum adica a fost?am intrebat speriat.

-Din cate am auzit parintii ei eu mutat-o la alt spital.

Parintii ei?Nu erau in Europa?

-La ce spital?am intrebat disperat.

-Tot ce stiu e ca nu se mai afla pe acest continent, daca ma intelegeti.

Am incremenit, nestiind cum sa reactionez. De ce o dusesera in alta parte?De ce o luasera de langa mine?

Mi-am sprijinit capul in maini. Simteam ca imi crapa de durere, dar si mai tare ma termina acea veste.

-In ce stare a plecat de aici?

-Stabila, pentru ca altfel nu ar putut sa o transporte cu avionul.

-Esti sigura ca nu stii nici macar in ce tara se afla?am intrebat cu o urma de speranta.

-Sunt informatii la care doar directorul spitalului are acces.Incercati sa luati legatura cu familia ei.

Am pufnit intr-un ras batjocoritor. Chiar isi imagina ca daca stiam cine sunt parintii ei nu le-as fi dat de urma deja?

-Merci de sfat!am strigat, facand-o sa tresara.

Nu avea nicio vina, doar ca eram prea nervos pentru a ma mai putea controla.

End of flashback

Mi-am reaamintit inclusiv cearta noastra de dinainte, dar mai ales faptul ca eu eram unicul vinovat pentru tot ce patise.

Am cautat-o timp de doua luni de zile, fara speranta. Am cautat informatii inclusiv la facultatea la care studia. Am implorat-o pe Natalia sa-mi spuna unde e. Aveam nevoie sa ma ierte, dar si mai mult imi doream sa fie din nou langa mine. Cel mai tare m-am infuriat in momentul in care am realizat ca fiind faimosul actor Ian Somerhalder nu ma ajuta cu nimic.

Natalia mi-a transmis in cele din urma din partea ei ca nu vrea sa mai auda nimic de mine. Ceva imi spunea ca ma minte si ca ma iubea exact asa cum o iubeam si eu, doar ca impactul a fost prea mare pentru a-i putea face fata.

In cele din urma am renuntat, sperand sa se intoarca intr-o buna zi.

Am pornit motorul masinii, caci nu avea rost sa astept degeaba.Ma hotarasem ca aceea urma sa fie ultima oara cand mergeam acolo.

Mi-am deschis telefonul zarind un mesaj de la Nina.

„Hey, dragule, nu uita ca diseara avem party! Sunt la mall, ii caut un cadou lui Katy. Suna-ma cand poti ajunge si tu aici.

P.S. Sper ca ai dispozitia necesara pentru ca nepotica mea e tare neastamparata.”

Intre timp ma mutasem cu Nina (Dobrev), devenind intradevar iubiti. Doar toata lumea isi dorea asta, mai putin eu. Fericirea pentru mine nu mai exista de mult asa ca am preferat sa ii bucur pe altii.

Nina era o colega extraordinara si probabil ca o partenera la fel de perfecta, doar ca eu nu-mi doream asta. Simteam nevoia sa ma cert din nou cu iubita mea Anastasia, sa discutam in contradictoriu, sa ne umilim…totul ca pentru apoi sa ne impacam printr-un sarut salbatic sau printr-un joc de seductie.

Imi era extrem de dor de acea perioada si de vechiul „eu”.Ca printr-o coincidenta a sortii si personajul meu Damon trecea prin momente la fel de grele. De aceea probabil din punct de vedere profesional inca ma descurcam.

Ceea ce nu intelegeam era cum de putea sa ma suporte Nina mai mereu suparat si fara chef?

Cat despre restul persoanelor, in tot acest timp si-au vazut de viata lor. Natalia spre surprinderea tuturor isi revenise fiind inca impreuna cu Andrew. De idiotul de Justin nu stiam absolut nimic, sperand ca iesise din viata mea pentru totdeauna. Iar acea vipera-Anais, probabil isi gasise alta victima. Incepusem sa o urasc din momentul in care a declansat acea gelozie inauntrul meu.

Cateodata gandeam la rece si realizam ca nu avea nicio vina, insa sentimentul de pierdere a tot ceea ce iubisem ma facea sa-mi doresc sa o fac sa dispara.

Am accelerat incercand sa ajung cat mai repede la mall. Imi era extrem de draga acea fetita, dandu-mi tot timpul impresia ca ar semana cu Anastasia. Aveam de gand sa ii caut cel mai frumos cadou aniversar.

In momentul in care am ajuns m-am intalnit cu Nina, care luase aproximativ toate magazinele de copii la rand

-Ai gasit ceva?am intrebat-o curios.

-Hmm…din pacate nu. S-a bosumflat ca un copil, lucru ce o facea sa para dulce. Imi parea rau ca nu puteam sa tin la ea.

-Mai e vreun magazin la care sa cautam?

-Da…Baby Dior, doar ca acolo sunt mai multe pentru bebelusi. Katy are 2 ani deja.

-Mergem si acolo. Trebuie sa-i gasim ceva.

M-a luat de brat, iar in momentul in care am intrat in acel magazin am simtit un gol in stomac. Nu stiam care ar fi putut fi motivul, insa realizasem ca imi placea. Era pentru prima oara cand frecventam un astfel de loc. Eram fascinat de multitudinea de hainute si jucarii de dimensiuni foarte mici. Incepusem sa cred ca imi doream un copil.

M-am pierdut printre rafturi in timp ce Nina discuta cu vanzatoarea. Am zarit la accesorii o bratara foarte frumoasa, care mi-a atras atentia. Era pentru fetite. Am vrut sa o iau de acolo pentru a o privi mai bine, insa cineva a pus mana pe ea in acelasi timp cu mine.

In momentul in care am ridicat privirea pentru a vedea despre cine era vorba am simtit cum mi se taie respiratia, iar pamantul imi fuge de sub picioare. O varianta ceva mai in varsta a Anastasiei ma privea cu niste ochi la fel de mari si albastrii. Semana extrem de mult, lucru ce m-a tulburat.

-Ne cunoastem?m-a intrebat in timp ce ma holbam efectiv la ea.

-Aa..nu, am spus intr-un final. Ma gandeam doar…daca chiar doriti sa cumparati aceasta bratara.

-Nu neaparat. Mi-a atras atentia, insa daca vrei sa o cumperi, ia-o!

-Multumesc. Imi place si chiar vreau sa o ofer cadou cuiva drag.

-Ok. M-a aprobat, zambindu-mi.

Imi doream nespus sa o intreb cum o cheama asa ca mi-am facut curaj si am continuat.

-Cum va numiti, daca nu va deranjeaza?

Si-a intors privirea catre mine putin surprinsa. Probabil mintea ei desfasura un monolog in acel moment, in care se intreba de la ce casa de nebuni scapasem.

-Amanda. Uite ce e…sunt casatorita, am un sot magnific si o fata cam de varsta ta. Nu ma intereseaza relatiile extraconjugale, dar din politete te intreb si eu: cum te numesti?

Am chicotit, caci si la temperament semana cu ea, dar zambetul mi-a disparut imediat. Am auzit cea mai familiara voce, strigandu-ma.

-Ian?

Mi-am intors privirea putin in dreapta. Dupa atata timp, dupa atatea luni o aveam din nou in fata pe cea careia i-as fi putut vinde intreaga existenta a fiintei mele.

Parul lung si buclat, privirea intensa si patrunzatoare, inaltimea ce ii conferea perfectiune, o faceau si mai frumoasa de cat imi aduceam eu aminte. Am clipit repede de teama de a nu ma confrunta cu un vis.

-Anastasia…am soptit, oarecum resemnat.

-Oh serios? El e faimosul Ian Somerhalder? O sa ies de aici pana nu o sa ma scoata paza afara pe motiv ca am incercat sa ucid o super-vedeta.

M-am uitat intrebator la Amanda, care se parea ca ma uraste. Nici nu o invinovateam. In fond si la urma urmei avea dreptate. Eu fusesem unicul responsabil pentru accident.

-Mama, stai!s-a impus Anastasia.

Asa se explica asemanarea.

Vocea ei…imi lipsise.

In urmatorul moment s-a intors, putand sa o admir din profil. Acea clipa incepusem sa cred ca dureaza o vesnicie. M-am blocat in momentul in care am realizat ca era insarcinata.
O multitudine de emotii si intrebari mi-au trecut prin minte. Era posibil ca acel copil sa fie al meu sau…nu? Eram ingrozit, dar in acelasi timp emotionat, speriat, dar totodata imi doream sa raman acolo pentru a ma lamuri.

-Esti…-am inghitit in sec, neputand sa pronunt urmatorul cuvant-…

-DA! S-a grabit sa-mi raspunda. Sunt!

Tonul ei era ca si cum ar fi spus „treci peste!nu are rost sa fii socat”.

Dumnezeule!am strigat in gand.Macar acolo puteam sa tip fara sa ma auda cineva.

Nu stiam ce sa zic, ce sa fac, cum sa ma comport, ce sa o intreb mai intai.

In acel moment insa m-a strigat Nina, indreptandu-se catre noi.

-Hai Ian, am gasit deja cadoul perfect pentru fetita!

Mi-am intors privirea catre ea, incercand sa-i explic sa ma astepte, dar am zarit-o cu coltul ochiului pe Anastasia ce se intorsese cu spatele pentru a pleca.

M-am indreptat catre ea hotarat sa o opresc. Am prins-o de brat cu grija.

-Nu vrei sa pleci si de data asta fara nicio explicatie!i-am spus ferm.

-Usor cu tonul, tinere! Mai bine multumeste-mi ca inca nu te-am facut bucatele. M-a avertizat Amanda.

-Multumesc! I-am soptit raspicat si ironic. Ma saturasem de glumele ei si desi era mama Anastasiei chiar nu puteam sa port o discutie civilizata in acel moment.

M-a privit intr-un mod extrem de intepator. Am crezut ca urma sa-mi tranteasca o geanta in cap, insa a inspirat adanc si i s-a adresat fiicei ei.

-Te astept afara, scumpo!Daca e ceva, fluieri.

Si-au zambit scurt.Mda…cu siguranta semanau ca doua picaturi de apa.

-Ian, ma duc la masina. M-a anuntat Nina, fiind la curent cu intreaga poveste.

A urmat un moment de tacere. Am stat asa doar pentru a o admira. Fara indoiala vorba cum ca femeile insarcinate sunt mai frumoase era pe deplin adevarata. Nu mi-o imaginasem niciodata in acea postura. M-am mustrat pentru acel lucru.

-De ce ai plecat?am intrebat-o serios.

-Pentru asta m-ai oprit?a completat ridicand din spranceana.

-Ti se pare putin lucru?m-am simtit revoltat asupra atitudinii ei.

-Cred ca ai o iubita care te asteapta, iar eu sunt obosita. Am mers o groaza pe jos astazi si chiar trebuie sa ma odihnesc.

Am simtit anumite lucruri inexplicabile. Imi doream sa-i fie bine, desi avea atatea de explicat.

-Te duc eu acasa!am spus repede.

-Aaaa…nu multumesc. Sunt cu mama.

-Observ asta, am zis zambind ca si cum totul era evident. Trebuie sa vorbim!

Am privit-o in ochi adanc. Era singura pe care nu o puteam intimida. Oare de ce mai incercam?

-Nu mi se pare o necesitate. Vom vorbi intr-o zi, poate…

In acel moment mi-am amintit spusele mele din ziua in care ne certasem. Erau cuvintele aproape identice. Inca o mai durea, lucru ce insemna ca inca mai tinea la mine.

-Nu poate, sigur! Iar acea zi este azi!

In urmatorul moment am luat-o in brate delicat, incercand sa nu-i cauzez vreo neplacere.

-Ai innebunit? Da-mi drumul!

Vanzatoarea se uita la noi extrem de ciudat. Stiam ca ma recunoscusem de cand intrasem cu Nina in magazin, tocmai de aceea inca nu indraznise sa atinga telefonul pentru a suna la politie.

I-am facut cu ochiul strengareste, lucru ce a facut-o sa zambeasca.

-As zice sa nu te zbati. Nu uita ca esti insarcinata! I-am reamintit Anastasiei.

Copilul…chiar speram sa fie al meu.

32 de comentarii:

  1. E super .. imi place :x
    E extraordinar :x
    Cnad o sa apara urmatorul capitol??
    Este magnific :x
    - xoxo,Maddie

    RăspundețiȘtergere
  2. Superb capitolul!!
    Anastasia insarcinata...e al lui Ian,sunt sigura!Te roooog,spune-mi ca se vor impaca,te rooog!!
    Abia astept next-ul!!Sunt nerabdatoare!!
    Bafta la scris in continuare.
    Te pup.

    RăspundețiȘtergere
  3. Deci prima data am crezut ca ai omorat-o.:))
    Minunat capitolul....E ca atunci cand a plecat din casa ei....Numai ca acum e mult mai dureros.Oare ma intreb ce o fi crezut Anastasia despre Ian cand l-a strigat Nina spunandu-i ca a gasit cadoul perfect pentru fetita;)).Saraca Anastasia...Inca suferica....
    A si inca ceva...:))Tare faza cu mama Anastasiei:))Si app mi-am dat seama inaintea lui Ian ca e mama ei 8->

    RăspundețiȘtergere
  4. Aaaa si inca ceva si eu cred la fel ca Maria ca e copilul lui Ian
    With love,VamPire-Girl:*:X

    RăspundețiȘtergere
  5. V-am zis eu ca e gravida ?! V-am zis !! Da voi nuu !! Voi Betman , Betman ! Poftim ! Am avut dreptate !! :))
    Capitolul e superb ca si toate celelalte . Si nu m-as mira deloc daca as afla ca de fapt copilul nu e al lui Ian ci a lui Justin sau Paul Wesley sau mai stiu eu cine ! :))
    Nu zic ca A. e o curva sau ceva de genu ' ! Spun daor ca fiku' e atat de imprevizibil si previzibil in acelasi tim incat nu stii la ce sa te astepti .
    Ei bine...Bafta cu uramtorul .
    Kisses and Hugs .
    -Silver.

    RăspundețiȘtergere
  6. Avand in vedere ca memoria mea imi spune ca Anastasia nu a fost cu altcineva in afara de Ian, sunt sigura ca e bebelul lui. De ce asa sigura? Ea il iubeste, ea nu s-ar fi culcat cu primul venit dupa tot ce a simtit pentru Ian.
    Interesanta reintalnirea lor. Mi-as dori sa fie iar impreuna. Dar stiu ca daca astept voi primi ce vreau intr-un mod magnific.
    Ma intreb de ce nu a plecat pur si simplu Ana. de acolo. E atat de puternica atractia dintre ei?
    Sunt super strsata datorita unei mini-lansari la scoala si nu sunt in stare sa scriu prea multe.
    Pot spune ca as fi in stare si sa te implor numai sa pui un capitol cat de repede se poate.
    Firar sa fie, ador ficul acesta!
    miku``

    RăspundețiȘtergere
  7. Draga Silver se zice Batman:))Si sa stii ca n-am aruncat ideea de pe balcon...Doar am facut-o sa zboare din ecuatie:))Asa era reclama....Cu Batman:))

    RăspundețiȘtergere
  8. Cand postezi capitolul urmator?>:D<
    miku``

    RăspundețiȘtergere
  9. oh doamne m-i s-a sters un comentariu de o pagina presupun . Deci reincep: Abia astept urmatorul capitol ca de fiecare data . Si revenid la continuarea cu adevarat neastepatata , m-ai lasat masca . Si miku are dreptate adica bebelu trebuie sa foe al lui nu ? Venind vorba de Ian relatia soacra-ginere m-a amuzat enorm .Nici nu vreau sa stiu relatia socru-ginere . Defapt vreau! Saracu Ian ..ma mir cum de nu a facut atac de cord la cate valuri de emotii s-au revarsat peste el . Dar cum ramane cu Justin ? Adica eram aproape sigura ca Anastasia nu-i poate rezista si totusi inca nu s-a intamplat mare lucru intre ei . Pun pariu ca Justin nu ar renunta la Anastasia daca s-ar intalni face to face. Cat despre scorpie , nu prea a iesit din vagauna . Si din nou ma intreb cum ar reactiona daca ar vedeao pe Anastasia cu Ian .Oh am un presentiment amar cum ca ficul asta e pe terminate si imi vine sa bocesc . Dar orice s-ar intampla sa nu cumva sa te lasi de ficuri .Talentul tau este intr-o doza superioara nu ezita nici un minut sa ti-l folosesti . Valabil si pt Miku . Pt ca ceea ce faceti voi pt noi cititorii si camarazii de ficuri este ....un dar !

    kisses and hugs from Rosie

    RăspundețiȘtergere
  10. mai postezi?si la ala cu vegas mai posteziii?

    RăspundețiȘtergere
  11. cand ne vei bucura cu un nou capitol? stiu ca nu am comentat la acesta, my bad, dar ma voi revansa la urmatorul :)

    RăspundețiȘtergere
  12. Imi cer milioane de scuze! Incerc sa postez cat de curand, dar nu stiu sigur cand.
    Am mult de invatat si sper sa ma intelegeti. Va multumesc pentru pareri, ma ajuta.

    Pupici

    RăspundețiȘtergere
  13. Iti tin pumnii pentru invatat, si eu am cuc arul si deja nu mai suport. Urasc finalul de an.
    Succes, si asteptam capitolul urmator intr-o pauza:D.
    miku``

    RăspundețiȘtergere
  14. la destanation vegas cand mai posteeeeeeezi?(daca mai postezi..)

    RăspundețiȘtergere
  15. doamneee...mai ai de gand sa postezi luna astaaaa?

    RăspundețiȘtergere
  16. Imi cer scuze, dar am de invatat. Pana nu termin cu ele nu cred ca am timp sa postez.
    La destination las vegas momentan nu postez. Vreau sa termin Seduction... si apoi sa o continui pe aia.

    Pupici

    RăspundețiȘtergere
  17. Buna>:D<
    Am inceput o noua poveste: Istoria unei nazuinte.
    Sunt curioasa ce parere ai. E aici: http://istoriauneinazuinte.wordpress.com
    Succes la teste.
    miku``

    RăspundețiȘtergere
  18. nu si mai postat de 3 saptamani:((.imi e dor de ian:((

    RăspundețiȘtergere
  19. Buna,eu abia de un an am descoperit acest site si din toata inima te incurajez sa continui sa scrii.O foarte buna si incitanta povestire este UNE REINE IREMPLACABLE.Sper sa nu renunti la ea.

    RăspundețiȘtergere
  20. Cand o sa apara urmatorul capitol? De-abia astept continuarea!!!! Esti geniala:x

    RăspundețiȘtergere
  21. Esti bine ? Mai presus de cand pui postarea, nu mai stim nimic de tine. Nici pe mess nu te-am mai vazut.. e totul ok?

    RăspundețiȘtergere
  22. gata cu examenele si cu tot..acum poti posta<:-p

    RăspundețiȘtergere
  23. cand pui continuarea...multa lume te asteapta
    spor la scris:-x
    crina

    RăspundețiȘtergere
  24. buna intrebare, povestea m-a fascinat si abia astept sa citesc continuare, cand mai postezi? :|

    RăspundețiȘtergere
  25. Nu m-am lasat de fic. Imi cer scuze pentru lunga pauza. M-am apucat de urmatorul capitol, dar nu sunt sigura cand il termin. Va multumesc pt griji si interes. Revin cu noutati.

    Pupici

    RăspundețiȘtergere
  26. Addicted,pune mama cap. urmator mai repede,ca asteptam de vreo 3 luni.Ai si tu mila...

    RăspundețiȘtergere
  27. Welcome back!
    Abia astept urmatorul capitol! Spor la scris!

    `miku

    RăspundețiȘtergere
  28. app.mai te ocupi shi de acela cu regina...?

    RăspundețiȘtergere